BIOGRAFIE , OPERA , REFERATE
MIHAI EMINESCU BIOGRAFIA VIATA OPERA
Mihai Eminescu S-a nascut la 15 ianuarie 1850,la Botosani fiind al saptelea din cei unsprezece copii ai familiei Gheorghe si Raluca Eminovici. Botezat la Biserica Uspenia, aflata aproape de casa natala, din centrul urbei. Azi disparuta, casa facea parte din zestrea mamei. Tatal Gheorghies avea rangul de caminar si muncise ca vechil pe mosia din Dumbraveni (spre Suceava).
1850-1856 Mihai îsi petrece copilaria la Botosani si, desigur, calatoreste în trasura parintilor la mosia Durnesti, spre Prut, luata în arenda, la Agafton, Bucecea, Catamaresti, Cucorani etc.
1856-1858 Copilarie de farmec la Ipotesti, alaturi de droaia de plozi. Familia Eminovici, care cumparase mosia cu 4000 de galbeni, darâma casa batrâneasca si ridica un conac nou. Mihaita era înconjurat prin, "natala mea vâlcioara" de patru frati: Serban, Niculae, Iorgu si Ilie (acesta era prietenul de nazdravanii). Surorile Ruxandra si Maria au murit de copile. Dar, "dulcea mama" mai naste patru prunci, dupa Mihai: Aglae, Harieta, Matei si Vasile, ultimul încetând din viata la vârsta frageda.
1858-1860 Dupa ce învatase doua clase acasa, severul caminar Gheorghies îl duce peste hotar, în Bucovina stapânita atunci de Imperiul austro-ungar, la Cernauti. În pasaport, tatal declara ca Mihai de 8 ani are "parul negru, ochii negri, nasul potrivit, fata smolita". Clasele a III-a si a IV-a le urmeaza la Scoala primara greco-orientala numita "National-Hauptschule". Locuieste la Aron Pumnul (profesor si revolutionar pasoptist ardelean), prieten cu tatal sau. Ceilalti frati sunt la gimnaziu. Mihai învata binisor, dar programul militaresc si dorul de casa îl determina sa fuga singur, pe jos, pâna la Ipotesti. Biciul usturator al caminarului îl obliga sa revina în capitala Bucovinei. 1860, în septembrie Tatal îsi duce iarasi baietii, prin vama Mihaileni, la Cernauti. Mihai e înscris la "K.K. ober-Gymnasium" .
1860-1863 Frecventeaza gimnaziul. Rezultate bune în prima clasa ("excelent" la româna, "foarte bine" la istorie), dar în clasa a II-a merge ca racul si, neglijând matematica si latina, ramâne repetent. Fuge iarasi la Ipotesti, peste granita, mai simte o data biciul tatalui, care-l duce legat la Cernauti. Repeta clasa a II-a gimnaziala, dar dupa Pasti (1863) nu mai e înscris în cataloage.
1864 Atras de teatru, însoteste trupa Fanny Tardini-Vladicescu care soseste la Hotel Moldova din Cernauti. Este angajat ca sufleur si pleaca in turneu cu trupa la Brasov. Era fascinat de frumusetea actritei Fanny Tardini. Toamna e copist în administratia judetului Botosani, pâna în martie 1865.
1865-1866 Mihai mai are o sansa: sa-si continue la Cernauti studiile liceale în particular. Are grija de biblioteca lui Aron Pumnul. Dar în ianuarie, când numara 16 ani, e zguduit de moartea, tocmai lânga el, a profesorului. Plânge în hohote, fiindca se stie, spiritual vorbind, fiul adoptiv al ardeleanului. Seara, îi citeste colegului Stefanelii poema La moartea lui Aron Pumnul, compusa în acea zi. E prima creatie, publicata în brosura omagiala Lacramioarele învataceilor gimnazisti din Cernauti la moartea preaiubitului lor profesor Aron Pumnul, tiparita cu aceasta ocazie. Semna: M. Eminoviciu, privatist.
La Ipotesti, adolescentul Mihai e coplesit de prima iubire. Se zice ca o chema Casandra Elena si era fiica lui Gheorghe Alupului. Arata ca floarea alba de cires. Se plimba prin lunci, prin codru, pâna la lacul fermecat. Ea e mai mare decât junele amorezat. Mai apoi, fiind departe, Mihai afla ca fata de 19 ani a fost luata de zburatorul, rapusa de dropica (hidropizie) si e înmormântata în tintirim. Trist, o evoca în: De-as avea, Din strainatate, Mortua est (intitulata la început Elena), Aveam o muza ori Floare albastra.
Trimite poezia 'De-as avea' revistei Familia, condusa de Iosif Vulcan, care o publica imediat (martie 1866), schimbându-i numele din Eminovici în Eminescu. Calatoreste mai mult pe jos la Blaj ("mica Roma", despre care-i vorbise Pumnul). Cu ghetele rupte si o traista în spinare (cu niste carti si caiete în care adunase folclor), Mihai coboara de pe dealul Hula în "vatra românismului" - Blaj, încearca sa-si dea examenele, dar nu le ia, neavând conditii de învatatura. Fara parale, doarme într-un pod de fân, îmbuca din piata prune cu pâine neagra si se scalda în Târnava (fiind un bun înotator). Citeste cu nesat cartile de la gimnaziu, scrie versuri prin parcuri. Banii de la Ipotesti nu-i vin la timp si pleaca la Sibiu, în cautarea fratelui sau Neculai, dar acesta plecase la Timisoara. La vremea strugurilor, este în mizerie, cu picioarele goale. Un teolog îi da niste ghete. Pasaportul fiind expirat, este ajutat de Popa Bratu din Rasinari (bunicul dinspre mama al poetului O. Goga) sa treaca clandestin granita austro-ungara spre tara sa, România, furisându-se prin munti. Strabate Oltenia si Muntenia, atras de Bucuresti.
1867-1869 Îl aflam la Giurgiu - hamal în port. Devine sufleur în trupa ambulanta a lui Iorgu Caragiale si, apoi, îl cunoaste pe nepotul acestuia, Ion Luca Caragiale. Împreuna cu trupa teatrala a lui Mihai Pascaly face un turneu la Lugoj, Sibiu, Arad, Oravita, Buzias. Se angajeaza, cu ajutorul acestuia, ca "sufleur II si copist" la Teatrul National din Bucuresti. Întreprinde un nou turneu, cu trupa Pascaly, la Galati, Iasi, Cernauti si Botosani, unde e retinut de tatal sau Gheorghies si trimis, toamna, la studii în strainatate. În septembrie, purcede cu fratele cel mare Serban la Praga, încercând sa se înscrie la Universitatea Carolina. Îsi face o fotografie, în atelierul pictorului-fotograf Jan Tomas, însa pleaca din acest oras. La 2 oct. îl aflam la Viena.
1869-1872 În capitala Imperiului Habsburgic figureaza ca student la Universitate. Neavând diploma de bacalaureat, e înscris ca "audient extraordinar" si nu ca "student ordinar", precum ceilalti. Urmeaza cursuri de filosofie, drept, economie politica, limbi romanice, anatomie etc. Scrie mult.
1870 Colaboreaza la revista Convorbiri literare din Iasi cu poezia Venere si Madona. Vara, I. Negruzzi îl gaseste la Viena, invitându-l sa se stabileasca în Iasi. O cunoaste la Viena (martie 1872) pe frumoasa doamna Veronica Micle, venita la un tratament.
1871, 15 august Participa la sarbatorirea a 400 de ani de la sfintirea mânastirii Putna, fiind unul dintre organizatori.
1872-1874 Paraseste Viena si vine, prin Botosani, la Iasi. La 1 septembrie citeste la sedinta Junimii poezia Egipetul si nuvela Sarmanul Dionis. Impresionati, membrii societatii decid sa-i acorde o importanta suma de bani pentru continuarea studiilor la Berlin. Titu Maiorescu îl voia "doctor în filozofie" si urmas al sau la catedra din Iasi. Se înscrie la Universitatea Humboldt din Berlin si frecventeaza iarasi cursuri diverse. Maiorescu îi trimite 100 de galbeni, ca sa-si ia doctoratul, însa Eminescu paraseste brusc Berlinul, renuntând la examene. Calatoreste cu trenul tocmai la Marea Baltica, la Königsberg, orasul marelui filozof Kant, cautând documente din istoria românilor.
În plina vara 1874, descinde la Iasi, fara titlul de doctor în filozofie. Supararea lui Maiorescu va trece repede. Îi ofera postul de director al Bibliotecii Centrale, depunând juramântul în fata rectorului Stefan Micle, sotul Veronicai. Este poftit în salonasul literar al V. Micle, din casa rectorului. Preda germana la Institutul Academic.
1875 Numit de Maiorescu revizor scolar pentru judetele Iasi si Vaslui, viziteaza multe scoli si face rapoarte detaliate. Se împrieteneste cu Ion Creanga. Dragostea pentru Veronica se amplifica.
1876, 15 august Moare "dulcea mama" Raluca, înmormântând-o la Ipotesti. Revenit la Iasi e, pâna în 1877, redactor la Curierul de Iasi (100 de lei lunar).
1876 Paraseste redactia, în urma unui conflict cu cei de la "foaia vitelor de pripas". Totodata, pleaca din Iasi, unde statuse 4 ani si crease perlele din ciclul veronian: Fat-Frumos din tei, Calin, Lacul, Dorinta, Peste vârfuri s.a.
1877-1883 Redactor al ziarului conservator Timpul. Munca epuizanta la articole si poezii, viata intima dezordonata, firea de boem - toate contribuie la darâmarea sa psihica. Se declanseaza boala, are dureri de cap.
1875-1883 Timpul capodoperelor: Luceafarul, Scrisorile (5 la numar), Doina s.a.
1883 Vara, acasa la Maiorescu, Eminescu îi declara ca vrea sa învete albaneza si sa se calugareasca. Altadata, se duce la cafeneaua "Capsa", scoate revolverul si racneste ca regele trebuie împuscat, pentru ca-i tine pe liberali în brate. Apoi se baricadeaza într-o baie publica, opt ore, lasând apa sa se reverse peste tot. Gardienii sparg usa si-i pun camasa de forta. Ajunge la casa de sanatate a dr. Sutu si Bucurestiul afla ca "D-l Eminescu a înnebunit". Are 33 de ani si, pâna la moarte, va trai într-o agonie prelunga, prin spitale si ospicii, fara a mai putea scrie ceva important. Vietuieste din mila publica, apoi din mica pensie viagera (250 lei lunar).
La 2 XI 1883 soseste la Viena, însotit de prietenul Chibici-Râvneanu, fiind internat la Sanatoriul Ober-Döbling. Apare prima editie a poeziilor lui Eminescu, îngrijita de Maiorescu.
1884-1885 Locuieste la Iasi. Calatoreste în Italia (cu Chibici). Apoi face bai la Liman, lânga Odesa.
1886 Este înternat la ospiciul de la mânastirea Neamt, unde îl viziteaza Creanga.
1886-1888 Locuieste la Botosani, îngrijit de sora sa paralitica Harieta. În vara lui 1887, e dus la bai, la Hall, aproape de Insbruck.
1888, aprilie Pleaca de la Botosani la Bucuresti, unde V. Micle îl ia pentru îngrijiri medicale.
1889, februarie Internat din nou la Sanatoriul dr. Sutu. Pietrele i se par diamante, frunzele bani. Se crede voievodul Matei Basarab.
1889, 15 iunie Pacientul Petrea Poenarul îl loveste în cap cu o piatra trasa din prastie. Dar moartea e consecinta unei endocardite vechi. Creierul sau cântareste 1495 de grame, aproape cât al poetului german Schiller. Este înmormântat la Bellu, cu onoruri nationale
OPERA LUI MIHAI EMINESCU PREZENTARE SCHEMATICO-CRONOLOGICA
Poezie mihai eminescu
1866
La mormântul lui Aron Pumnul
De-aş avea
O călărire în zori
Din străinătate
La Bucovina
Speranţa
Asta vreu, dragul meu
Misterele nopţii
Frumoasă-i
Lida
1867 (poezii mihai eminescu)
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie
La Heliade
Horia
Nu e steluţă
Din lyra spartă...
Care-o fi în lume...
Phylosophia copilei
Resignaţiune (din Schiller)
1868 (poezii mihai eminescu)
La o artistă (Ca a nopţii poezie)
Amorul unei marmure
Ector şi Andromache (de Schiller)
Numai poetul
1869 (poezii mihai eminescu)
Junii corupţi
Amicului F.I.
La moartea principelui Ştirbey
Când
Când marea...
Când priveşti oglinda mărei
Cine-i?
Unda spumă
Prin nopţi tăcute
Viaţa mea fu ziuă
Ondina (Fantazie)
La o artistă (Credeam ieri că steaua-ţi...)
De ce să mori tu?
De-aş muri ori de-ai muri
Locul aripelor
Lebăda
Întunericul şi poetul
Pintre stânci de piatră seacă
O stea pin ceruri
1870 (poezii mihai eminescu)
Venere şi Madonă
Epigonii
La moartea lui Neamţu
Îngere palid...
Sus în curtea cea domnească
Sala-i mare, strălucită
Daţi-mi arpă de aramă
La Quadrat
Romancero español
1871 (poezii mihai eminescu)
Mortua est!
Înger de pază
Noaptea...
Steaua vieţii
Replici
Basmul ce i l-aş spune ei
Andrei Mureşanu (Tablou dramatic într-un act)
Frumoasă şi jună
Iubită dulce, o, mă lasă
Iubitei
Cântecul lăutarului
Copii eram noi amândoi...
Aveam o muză
1872 (poezii mihai eminescu)
Egipetul
Cugetările sărmanului Dionis
Doi aştri
Când crivăţul cu iarna...
O, te-nsenină întuneric rece...
Demonism
Miradoniz
Ecò
Tăceţi! Cearta amuţească...
Odin şi poetul
Memento mori (Panorama deşertăciunilor)
În vremi demult trecute...
O, de-ai şti cum şoapta ta divină
Palida Madonă
1873 (poezii mihai eminescu)
Înger şi demon
Floare albastră
Dacă treci râul Selenei
Adânca mare...
Cum oceanu-ntărâtat...
Ah, mierea buzei tale
Ghazel
O arfă pe-un mormânt
Care-i amorul meu în astă lume
Dumnezeu şi om
Stam în fereasta susă
Privesc oraşul furnicar
Murmură glasul mării
Mitologicale
Un roman
Surori
Cum universu-n stele...
Am pus sofa la fereastă...
Cereţi cânturi de iubire
Într-o lume de neguri...
Din Berlin la Potsdam
Îmbătrânit e sufletul din mine
De ce n-aflăm în împlinirea...
Cântec de nuntă (Goethe)
A fost odat-un cântăreţ
1874 (poezii mihai eminescu)
Împărat şi proletar
Pustnicul
Epigrame (traduceri)
Cum negustorii din Constantinopol
În căutarea Şeherazadei
Preot şi filozof
O, adevăr sublime...
Menire
Aducând cântări mulţime
Confesiune
Patria vieţii e numai prezentul
Epigramatice
Când se juca Elisa Müller...
De-a născoci noi ipoteze...
Scrisori din Cordun
Luna iese dintre codri
Traduceri şi adaptări
1875 (poezii mihai eminescu)
Făt-Frumos din tei
Antropomorfism
Călin nebunul
Fata-n grădina de aur
Miron şi frumoasa fără corp
1876 ( poezii mihai eminescu )
Melancolie
Crăiasa din poveşti
Lacul
Dorinţa
Călin (file din poveste)
Strigoii
Rime alegorice
Eu număr ah, plângând
Ea-şi urma cărarea-n codru
De ce mă-ndrept ş-acum...
Gândind la tine
Cărţile
Pe gânduri ziua...
Tu cei o curtenire...
Dormi!
În fereasta despre mare
Izvor şi râu
Coborârea apelor
Maria Tudor
De vorbiţi mă fac că n-aud...
E împărţită omenirea
Ureche
Sonet satiric
Ai noştri tineri...
În liră-mi geme şi suspin-un cânt
Ah, cerut-am de la zodii
Azi e zi întâi de mai
Ce şopteşti atât de tainic...
Femeia?... măr de certă
Când te-am văzut, Verena...
Pierdut în suferinţa...
M-ai chinuit atâta cu vorbe de iubire
Pentru păzirea auzului
Pierdută pentru mine, zâmbind prin lume treci!
O, dulce înger blând...
Iar faţa ta e străvezie
Zadarnic şterge vremea...
O dată te văzusem
Să ţin încă o dată...
Venin şi farmec...
Cu penetul ca sideful
O stradă prea îngustă
Tu mă priveşti cu marii ochi...
Terţine
Icoană şi privaz
Cu gândiri şi cu imagini
Vis
Eu nu cred nici în Iehova
Mureşanu
Cântec vechi
Codrule, Măria-ta
Doină, doină greu îmi cazi
A frumseţii tale forme...
Felicitare lui Samson Bodnărescu
Un luceafăr...
Poet
De ce în al meu suflet
Cu-amândouă mânile...
Şi dacă de cu ziuă
Lumea îmi părea o cifră...
O, chilia mea sărmană...
Catrene
1877 ( poezii mihai eminescu )
Lectură
Codru şi salon
Diamantul Nordului (Capriccio)
Sătul de lucru... (după Shakespeare)
Albumul
Sauve qui peut (variantă)
O rămâi, rămâi cu bine...
E ceasul cel de taină
Din Iliada
Din Odiseea
Mi-am zidit monument... (Horaţiu)
1878 ( poezii mihai eminescu )
Povestea codrului
Povestea teiului
Singurătate
Departe sunt de tine
Oricare cap îngust
Părea c-aşteaptă...
Uşoare sunt vieţele multora...
Oricâte stele...
Petri-notae
Pentru tălmăcirea aforismelor lui Schopenhauer
Auzì prin frunzi uscate
Ce s-alegea de noi, a mea nebună...
Ce s-alegea de doi nebuni, iubito... (variantă)
Atât de dulce...
Umbra lui Istrate Dabija-voievod
La arme
Fiind băiet păduri cutreieram
Iambul
Colinde, colinde!
Învierea
Rugăciune
Mă-ntrebai dragă-ntr-o zi
Lumineze stelele
Germanu-i foarte tacticos (Hoffmann von Fallersleben)
Vrèo zgâtie de fată
În ochii tăi citisem...
Strigături
1879 ( poezii mihai eminescu )
Pajul Cupidon...
O, rămâi
Pe aceeaşi ulicioară...
De câte ori, iubito...
Rugăciunea unui dac
Atât de fragedă...
Sonete
Sonetul I (Afară-i toamnă)
Sonetul II (Sunt ani la mijloc)
Sonetul III (Când însuşi glasul)
Freamăt de codru
Revedere
Foaia veştedă
Despărţire
Răsai asupra mea...
Ta twam asi
Viaţa
Calul troian
Între pasări
După ce atâta vreme
În van căta-veţi...
Noi amândoi avem acelaşi dascăl
O, -nţelepciune ai aripi de ceară!
Stelele-n cer
Stau în cerdacul tău...
Un om de stat (Wernicke, 1697)
Donec eris felix... (Ovidius)
De pe ochi ridici...
Şi era ploaie cu senin...
E trist ca nimeni să te ştie
Zboar-al nopţii flutur
Ca o făclie...
O, stingă-se a vieţii...
Urât şi sărăcie
Alei mică, alei dragă
Dragoste adevărată
Minte şi inimă
Cristalografie
Stai deasupră-mi (N. Lenau)
1880 ( poezii mihai eminescu )
O, mamă...
Ce suflet trist...
Dintre sute de catarge
Cu pânzele-atârnate
Din cerurile-albastre
Către Mercur (Horaţiu)
Către Bullatius (Horaţiu)
Către sclav (Horaţiu)
Din Halima
Cine eşti
Povestea Dochiei şi ursitorile
Ursitorile
Muşatin şi codrul
Dragoş Vodă cel bătrân
Peste codri sta cetatea...
Între nouri şi-ntre mare
Doină (Ce stă vântul să tot bată)
De-atâtea ori...
1881 ( poezii mihai eminescu )
Mănuşa (după Fr. Schiller) (de Friedrich Schiller)
Scrisoarea I
Scrisoarea II
Scrisoarea III
Scrisoarea IV
Scrisoarea V
Sarmis
Gemenii
Gelozie
Din când în când...
Ca şi Stoa ce pretinde...
Doña Sol
De-ar fi mijloace
În zădar în colbul şcolii...
1882 ( poezii mihai eminescu )
Apari să dai lumină
Renunţare
Nu mă-nţelegi
Ochiul tău iubit
Ochiul tău iubit (variantă)
Dacă iubeşti fără să speri
Şi oare tot n-aţi înţeles...
Şi oare tot n-aţi înţeles... (variantă)
Să fie sara-n asfinţit
Un farmec trist şi nenţeles
Muşat şi ursitorile
Oricât de mult am suferit
1883 ( poezii mihai eminescu )
Luceafărul
Doina
S-a dus amorul
Când amintirile...
Adio
Ce e amorul?
Pe lângă plopii fără soţ...
Şi dacă...
Glossă
Odă (în metru antic)
Iubind în taină...
Trecut-au anii
Veneţia (de Gaetano Cerri)
Se bate miezul nopţii...
Cu mâne zilele-ţi adaogi...
Peste vârfuri
Somnoroase păsărele...
De-or trece anii...
Lasă-ţi lumea...
Te duci...
Din valurile vremii...
Ce te legeni...
La mijloc de codru...
Mai am un singur dor
De-oi adormi (variantă)
Nu voi mormânt bogat (variantă)
Iar când voi fi pământ (variantă)
Criticilor mei
Ştefan cel Mare (schiţe de imn)
1884 ( poezii mihai eminescu )
Diana
Din noaptea...
1885
Sara pe deal
1886
Nu mă-nţelegi
La steaua
1887
De ce nu-mi vii
Kamadeva
Serenadă (Victor Hugo)
Din volumul Poezii (1884)( poezii mihai eminescu )
Singurătate
Lasă-ţi lumea ta uitată
Şi dacă...
Pajul Cupidon...
Ce te legeni...
Melancolie
Rugăciunea unui dac
Pe aceeaşi ulicioară...
De câte ori, iubito...
O, rămâi...
Despărţire
Crăiasa din poveşti
Odă
La mijloc de codru des
Venere şi Madonă
Iubind în taină
Afară-i toamnă
Sunt ani la mijloc
Când iarăşi glasul
Trecut-au anii
S-a stins viaţa falnicei Veneţii
Dorinţa
Mortua est!
Noaptea...
Egipetul
Adio
Ce e amorul?
Lacul
Înger şi demon
Floare albastră
Se bate miezul nopţii...
Înger de pază
Atât de fragedă...
O, mamă...
Făt-Frumos din tei
Cu mâne zilele-ţi adaogi...
Din valurile vremii...
Povestea codrului
Împărat şi proletar
Pe lângă plopii fără soţ...
Glossă
S-a dus amorul...
Departe sunt de tine...
Freamăt de codru
De-or trece anii...
Peste vârfuri
Somnoroase păsărele...
Revedere
Când amintirile...
Doină
Mai am un singur dor
De-oi adormi
Nu voi mormânt bogat
Iar când voi fi pământ
Epigonii
Călin
Strigoii
Satira I
Satira II
Satira III
Satira IV
Luceafărul
Criticilor mei
Din periodice ( mihai eminescu )
La mormântul lui Aron Pumnul
De-aş avea
O călărire în zori
Din străinătate
La Bucovina
Speranţa
Asta vreu, dragul meu
Misterele nopţii
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie
La Heliade
La o artistă
Amorul unei marmure
Junii corupţi
Amicului F. I.
La moartea principelui Ştirbey
Cugetările sărmanului Dionis
Povestea teiului
O, rămâi
Sonete
Foaia veştedă
Scrisoarea I
Scrisoarea II
Scrisoarea III
Scrisoarea IV
Scrisoarea V
Mănuşa
Iubind în taină...
Trecut-au anii...
Veneţia
Cu mâine zilele-ţi adaogi...
Lasă-ţi lumea...
La mijloc de codru...
De-oi adormi...
Diana
Din noaptea...
Sara pe deal
Nu mă înţelegi
La steaua
De ce nu-mi vii
Kamadeva
Poezii publicate postum ( mihai eminescu )
Frumoasă-i...
Lida
Horia
Nu e steluţă
Din lyra spartă...
Care-o fi în lume
Phylosophia copilei
Resignaţiune (de Friedrich Schiller)
Ector şi Andromache (de Friedrich Schiller)
Când...
Când marea...
Când priveşti oglinda mării
Cine-i?
Unda spumă
Prin nopţi tăcute
Viaţa mea fu ziuă
Ondina
La o artistă
De ce să mori tu?
De-aş muri ori de-ai muri
Locul aripilor
La moartea lui Neamţu
Îngere palid...
Steaua vieţii
Replici
Basmul ce i l-aş spune ei
Andrei Mureşanu
Frumoasă şi jună
Iubită dulce, o, mă lasă...
Iubitei
Cântecul lăutarului
Copii eram noi amândoi...
Aveam o muză
Doi aştri...
Când crivăţul cu iarna...
O, te-nsenină, întuneric rece...
Demonism
Miradoniz
Eco
Odin şi poetul
Memento mori
Povestea magului călător în stele
Dacă treci râul Selenei...
Adânca mare...
Cum oceanu-ntărâtat...
Ah, mierea buzei tale
Ghazel
O arfă pe-un mormânt
Care-i amorul meu în astă lume
Dumnezeu şi om
Stam în fereasta susă
Privesc oraşul furnicar
Murmură glasul mării
Mitologicale
Epigrame
Pustnicul
Cum negustorii din Constantinopol
În căutarea Şeherazadei
Preot şi filosof
O, adevăr sublime...
Antropomorfism
Rime alegorice
Eu număr, ah, plângând
Ea-şi urma cărarea-n codru
De ce mă-ndrept ş-acum...
Gândind la tine
Cărţile
Pe gânduri ziua...
Tu cei o curtenire...
Dormi!
În fereastra despre mare
Coborârea apelor
Maria Tudor
De vorbiţi mă fac că n-aud
E împărţită omenirea...
Sonet satiric
Ai noştri tineri...
În liră-mi geme şi suspin-un cânt
Ah, cerut-am de la zodii
Azi e zi întâi de mai
Ce şopteşti atît de tainic...
Femeia?... Măr de ceartă
Când te-am văzut, Verena...
Pierdut în suferinţa...
M-ai chinuit atâta cu vorbe de iubire
Pentru păzirea auzului
Pierdută pentru mine, zâmbind prin lume treci!
O, dulce înger blând...
Iar faţa ta e străvezie
Zadarnic şterge vremea...
O dată văzusem
Să ţin încă o dată...
Venin şi farmec...
Cu penetul ca sideful
O stradă prea îngustă
Tu mă priveşti cu marii ochi...
Terţine
Icoană şi privaz
Cu gândiri şi cu imagini
Vis
Eu nu cred nici în Iehova
Mureşanu
Lectură
Codru şi salon
Diamantul Nordului
Sătul de lucru
Albumul
Sauve qui peut (variantă)
Oricare cap îngust
Părea c-aşteaptă...
Uşoare sunt vieţele multora...
Oricâte stele...
Petri-notae
Pentru tălmăcirea aforismelor lui Schopenhauer
Auzi prin frunzi uscate
Ce s-alegea de noi, a mea nebună...
Ce s-alegea de doi nebuni, iubito...
Atât de dulce...
Umbra lui Istrate Dabija-Voievod
La arme
Fiind băiet păduri cutreieram
Iambul
Colinde, colinde
Învierea
Rugăciune
Răsai asupra mea...
Ta twam asi
Viaţa
Calul troian
Între pasări
După ce atâta vreme
În van căta-veţi...
Noi amândoi avem acelaşi dascăl
O,-nţelepciune, ai aripi de ceară!
Stelele-n cer
Stau în cerdacul tău...
Un om de stat (Wernicke, 7)
Donec eris felix... (Ovidius)
De pe ochi ridici...
Zboar-al nopţii negru flutur
Ca o făclie...
O, stingă-se a vieţii...
Urât şi sărăcie
Ce suflet trist...
Dintre sute de catarge
Cu pânzele-atârnate
Din cerurile-albastre
Către Mercur (Horaţiu)
Către Bullatius (Horaţiu)
Către sclav (Horaţiu)
Din Halima
Sarmis
Gemenii
Gelozie
Din când în când...
Ca şi Stoa, ce pretinde...
Dona Sol
Apari să dai lumină
Renunţare
Nu mă-nţelegi
Ochiul tău iubit
Ochiul tău iubit (variantă)
Dacă iubeşti fără să speri
Şi oare tot n-aţi înţeles...
Şi oare tot n-aţi înţeles... (variantă)
Să fie sara-n asfinţit
Un farmec trist şi ne'nţeles
Muşat şi ursitorile
Poeme originale de inspiraţie folclorică ( mihai eminescu )
Călin Nebunul
Fata-n grădina de aur
Miron şi frumoasa fără corp
Povestea Dochiei şi ursitorile
Ursitorile
Muşatin şi codrul
Dragoş Vodă cel Bătrân
Peste codri sta cetatea
Între nouri şi-ntre mare
Dragoste adevărată
Mă-ntrebai dragă-ntr-o zi
Alei mică, alei dragă
Lumineze stelele
Codrule, Măria Ta
Doină, doină greu îmi cazi
Doină (Ce stă vântul să tot bată)
Mândro, mândro
O inimă ce suspină
Mii de stele...dulce sară
Proză
Proză antumă ( mihai eminescu )
Făt-Frumos din lacrimă
Sărmanul Dionis
La aniversară
Cezara
Proză postumă
Contrapagină
Umbra mea
Geniu pustiu
Poesis
Iconostas şi Fragmentarium
Pe podelele reci de cărămidă
După această întâmplare minunată
Avatarii faraonului Tlà
Legenda cântăreţului
Archaeus
Moartea lui Ioan Vestimie
Aur, mărire şi amor
Părintele Ermolachie Chisăliţă
La curtea cuconului Vasile Creangă
Moş Iosif
Fragmentarium
|
sus