|
|
|
SCURT
ISTORIC
|
Locuitori
ai Devei si ai satelor din imprejurimi au participat la rascoala din
1784 condusa de Horea, Closca si Crisan luand parte la atacul dat de
rasculati in zilele de 6-7 noiembrie 1784 asupra Cetatii in care se
adapostea nobilimea. Taranimea rasculata s-a infratit in lupta cu
minerii din regiunea Sacaramb-Certej, iar la atac au participat si
femeile. Nefiind bine organizati rasculatii au fost respinsi. Au
cazut atunci in lupta 72 de iobagi (printre care si 11 femei), si
cativa au fost luati prizonieri. Razbunarea nobililor a fost crunta
si a doua zi dupa atac, in 8 noiembrie au fost executati 86 de
iobagi care au fost ingropati in spatele dealului Cetatii. |
|
|
Statuia ecvestra
a lui Decebal |
|
|
|
Desi
nu au putut cuceri cetatea, iobagii rasculati erau siguri ca aceasta va
cadea. La 11 noiembrie, Horea a trimis nobililor din cetate un Ultimatum
in care se cerea: "Nobilul comitat, impreuna cu toti stapanii de
mosii si cu toata semintia lor sa jure pe cruce; nobili sa nu mai fie, ci
fiecare daca va putea gasi o slujba sa traiasca din aceea. Nobilii stapani
pe mosii sa paraseasca odata pentru totdeauna mosiile nemesesti. Si ei sa
plateasca dare ca poporul de rand. Daca comitele si nobilii stapani de
mosii se vor invoi la aceasta, taranii le fagaduiesc pace, iar in semnul
pacii sa ridice pe cetate, pe la marginile orasului, pe prajini cat mai
inalte, steaguri albe". Nobili refuza insa cererile cuprinse in
ultimatum si cheama in ajutor trupele imperiale din Orastie, cu ajutorul
carora au innabusit rascoala. In timpul revolutiei din 1848-1849 au loc
confruntari armate si la Deva. Dupa batalia de la podul Simeriei din 9
februarie 1849 cand armata imperiala condusa de Puchner se retrage,
revolutionarii condusi de generalul Bem ataca cetatea Devei in care
stationa o garda austriaca si care va capitula de abia dupa doua luni de
asediu. La 13 august 1849, din motive necunoscute insa depozitul de
munitie din cetate va exploda, iar cetatea este distrusa. La scurt timp
dupa distrugerea cetatii, au fost infrante trupele revolutionare din Deva
care au capitulat la 19 august 1849 in locul unde astazi se afla cartierul
Ceangai, si aceasi soarta a avut-o intreaga revolutie din Transilvania.
Tot in timpul revolutiei din 1848, Deva a fost scoasa de sub stapanirea
domeniului cetatii, de sub administrarea prefecturii, a fost proclamat
oras, a primit autonomie in conducere si avea un consiliu ales. Curand
insa, regimul absolutist pune din nou localitatea sub administrarea
prefecturii si impune primari numiti. Aceasta forma se mentine pana in
1886 cand Deva redevine oras cu consiliu ales. In 1854 s-a introdus
telegraful in Deva si apare primul spital civil in localul unui medic,
local situat la coltul strazii Calugareni si Eminescu. Aceasta casa pe
frontispiciul careia apare inscriptia 1854 a functionat si ca azil de
batrani si exista si in ziua de azi, fiind probabil cea mai veche casa de
locuit din Deva. Anul 1868 este marcat de intrarea in gara Deva a primului
tren. La 14 februarie 1866, Alexandru Ioan Cuza, impreuna cu Elena Doamna
si suita lor, au poposit in Deva si au fost gazduiti la Hotelul Mare zis
si Bauer (Hotel Bulevard). O placa memoriala aplicata pe cladire,
aminteste acest lucru. Intre anii 1861-1873 s-a construit Catedrala
Ortodoxa intr-o mare si frumoasa gradina de pe strada Avram Iancu.
Aspectul edilitar al Devei se schimba si prin construirea mai multor
cladiri publice mari si solide. Astfel in 1886 se construieste o noua
primarie pe un teren cumparat de la Domeniul Fiscal, in 1890 se
construieste Palatul Prefecturii, Spitalul in 1895, Palatul Justitiei in
1899. De asemenea se stie ca prin 1880 in oras exista iluminat public, cu
felinare. In perioada 1888-1892 sant colonizate 54 familii de ceangai din
Bucovina, care vor forma o noua vatra a orasului, cartierul Ceangai. Prima
tipografie cunoscuta din Deva este din 1876, in 1879 este adus in Deva
primul fonograf, in 1895 apare prima bicicleta, in 1894 prima linie
telefonica, in 1901 primul automobil, iar dupa construirea Uzinei
electrice se introduce in Deva in anul 1905 curentul electric si
cinematograful. La inceput nu existau sali de cinema si filmele erau
rulate in sali de cafenea sau restaurante, unde lumea sta la mese, consuma
si viziona. Primul telefon public apare in 1908. |
|
|
|
|
|
Manastirea
Franciscana |
Colonisti
ceangai |
Deva in
anul 1928 |
Deva in
anul 1960 |
|
|
In
perioada 1910-1917 sant colonizate alte familii de ceangai din Bucovina,
pentru a lucra terenurile agricole din jurul Devei. La 7 noiembrie 1918 in
Catedrala din Deva, are loc o adunare populara care infiinteaza
"Consiliul National Roman" condus de dr.Iustin Pop, dr.Petru
Groza, Francisc Hossu Longin si Ioan Dobre. Acestia au fost ulterior
delegati pentru a participa la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia la
1 decembrie 1918 unde s-a infaptuit unirea Transilvaniei cu Romania. Tot
la 7 noiembrie 1918 si tot la Catedrala din Deva, se infiinteaza si se
organizeaza Garda Nationala Romana sub conducerea Consiliului National.
Vechea administratie austro-ungara se prabuseste total si stapani ai
situatiei locale devin Consiliul National Roman si Garda Nationala Romana
din Deva, care impreuna au inceput sa organizeze stapanirea romaneasca in
oras si in intreg judetul Hunedoara. Procedandu-se la "preluarea
imperiului" cum se vorbea atunci in limbajul oficial, la 5 ianuarie
1919 este numit cel dintai prefect roman al judetului Hunedoara, dr.Toma
Vasinca, iar la 9 ianuarie este numit primul primar al Devei dr. Virgil
Olariu. In aprilie 1919 se dau denumiri romanesti la 46 de strazi din cele
52 cate existau in Deva.Unele denumiri au ramas pana astazi si merita a fi
pastrate si pe viitor: Piata Unirii, Gh. Baritiu, Decebal, Calugareni,
Andrei Muresanu, Eminescu, Grivitei, Aurel Vlaicu, Cuza Voda, Avram Iancu,
Viilor, Marasesti, Marasti, M. Kogalniceanu, Ion Creanga, Plevnei, George
Cosbuc, Gh. Lazar.
Tot la Deva, in anul 1933 se infiinteaza Frontul Plugarilor, organizatie
democratica a taranimii, intemeiata si condusa de Dr.Petru Groza. Deoarece
Partidul Comunist infiintat in 1921 era scos in afara legii, Frontul
Plugarilor a actionat ca un paravan al acestuia. In 1936-1939 se
construieste Biserica Unita din str. Lenin (B-dul Libertatii) si in 1938
Biserica Catolica din Ceangai. In timpul celui de-al doilea razboi
mondial, la 2 iunie 1944 aviatia engleza a lansat 20 de bombe mici
care au explodat pe Dealul Bejan. De asemenea, spre sfarsitul
razboiului, coloane ale armatei sovietice au trecut prin Deva, in drum
spre Berlin. La 6 martie 1945 se instituie guvernul democratiei
populare avandu-l ca prim-ministru pe Dr. Petru Groza, care era cetatean
al orasului Deva. Trecandu-se la cooperativizarea agriculturii, in 1953 se
infiinteaza in Deva trei cooperative agricole: in Santuhalm, in Ceangai si
in Viile Noi. Radioficarea s-a introdus in Deva in 1945 si televiziunea in
1960. In 1960 se construieste cinematograful Patria cu 500 de locuri, iar
in 1963 se reconstruieste Teatrul Arta pentru productii teatrale si
de cinematograf. In sezonul cald functiona in aer liber cinematograful
"Gradina de Vara" avand 1000 de locuri. In perioada 1948-1968
Deva era resedinta Regiunii Hunedoara, regiune ce includea si o parte
din actualul judet Alba. Incepand din 1968, odata cu noua organizare
administrativa a tarii, Deva ajunge resedinta judetului Hunedoara si
incepe sa se dezvolte din ce in ce mai mult, din toate punctele de vedere.
Revolutia din decembrie 1989 marcheaza o noua etapa in evolutia
municipiul Deva.
|
|
Pagina
anterioara... |
|
|