Scurt Istoric

«...pagina anterioara

   SCURT ISTORIC

      Locuitori ai Devei si ai satelor din imprejurimi au participat la rascoala din 1784 condusa de Horea, Closca si Crisan luand parte la atacul dat de rasculati in zilele de 6-7 noiembrie 1784 asupra Cetatii in care se adapostea nobilimea. Taranimea rasculata s-a infratit in lupta cu minerii din regiunea Sacaramb-Certej, iar la atac au participat si femeile. Nefiind bine organizati rasculatii au fost respinsi. Au cazut atunci in lupta 72 de iobagi (printre care si 11 femei), si cativa au fost luati prizonieri. Razbunarea nobililor a fost crunta si a doua zi dupa atac, in 8 noiembrie au fost executati 86 de iobagi care au fost ingropati in spatele dealului Cetatii. 

Statuia ecvestra a lui Decebal

      Desi nu au putut cuceri cetatea, iobagii rasculati erau siguri ca aceasta va cadea. La 11 noiembrie, Horea a trimis nobililor din cetate un Ultimatum in care se cerea: "Nobilul comitat, impreuna cu toti stapanii de mosii si cu toata semintia lor sa jure pe cruce; nobili sa nu mai fie, ci fiecare daca va putea gasi o slujba sa traiasca din aceea. Nobilii stapani pe mosii sa paraseasca odata pentru totdeauna mosiile nemesesti. Si ei sa plateasca dare ca poporul de rand. Daca comitele si nobilii stapani de mosii se vor invoi la aceasta, taranii le fagaduiesc pace, iar in semnul pacii sa ridice pe cetate, pe la marginile orasului, pe prajini cat mai inalte, steaguri albe". Nobili refuza insa cererile cuprinse in ultimatum si cheama in ajutor trupele imperiale din Orastie, cu ajutorul carora au innabusit rascoala. In timpul revolutiei din 1848-1849 au loc confruntari armate si la Deva. Dupa batalia de la podul Simeriei din 9 februarie 1849 cand armata imperiala condusa de Puchner se retrage, revolutionarii condusi de generalul Bem ataca cetatea Devei in care stationa o garda austriaca si care va capitula de abia dupa doua luni de asediu. La 13 august 1849, din motive necunoscute insa depozitul de munitie din cetate va exploda, iar cetatea este distrusa. La scurt timp dupa distrugerea cetatii, au fost infrante trupele revolutionare din Deva care au capitulat la 19 august 1849 in locul unde astazi se afla cartierul Ceangai, si aceasi soarta a avut-o intreaga revolutie din Transilvania. Tot in timpul revolutiei din 1848, Deva a fost scoasa de sub stapanirea domeniului cetatii, de sub administrarea prefecturii, a fost proclamat oras, a primit autonomie in conducere si avea un consiliu ales. Curand insa, regimul absolutist pune din nou localitatea sub administrarea prefecturii si impune primari numiti. Aceasta forma se mentine pana in 1886 cand Deva redevine oras cu consiliu ales. In 1854 s-a introdus telegraful in Deva si apare primul spital civil in localul unui medic, local situat la coltul strazii Calugareni si Eminescu. Aceasta casa pe frontispiciul careia apare inscriptia 1854 a functionat si ca azil de batrani si exista si in ziua de azi, fiind probabil cea mai veche casa de locuit din Deva. Anul 1868 este marcat de intrarea in gara Deva a primului tren. La 14 februarie 1866, Alexandru Ioan Cuza, impreuna cu Elena Doamna si suita lor, au poposit in Deva si au fost gazduiti la Hotelul Mare zis si Bauer (Hotel Bulevard). O placa memoriala aplicata pe cladire, aminteste acest lucru. Intre anii 1861-1873 s-a construit Catedrala Ortodoxa intr-o mare si frumoasa gradina de pe strada Avram Iancu. Aspectul edilitar al Devei se schimba si prin construirea mai multor cladiri publice mari si solide. Astfel in 1886 se construieste o noua primarie pe un teren cumparat de la Domeniul Fiscal, in 1890 se construieste Palatul Prefecturii, Spitalul in 1895, Palatul Justitiei in 1899. De asemenea se stie ca prin 1880 in oras exista iluminat public, cu felinare. In perioada 1888-1892 sant colonizate 54 familii de ceangai din Bucovina, care vor forma o noua vatra a orasului, cartierul Ceangai. Prima tipografie cunoscuta din Deva este din 1876, in 1879 este adus in Deva primul fonograf, in 1895 apare prima bicicleta, in 1894 prima linie telefonica, in 1901 primul automobil, iar dupa construirea Uzinei electrice se introduce in Deva in anul 1905 curentul electric si cinematograful. La inceput nu existau sali de cinema si filmele erau rulate in sali de cafenea sau restaurante, unde lumea sta la mese, consuma si viziona. Primul telefon public apare in 1908.

Manastirea Franciscana Colonisti ceangai  Deva in anul 1928 Deva in anul 1960

In perioada 1910-1917 sant colonizate alte familii de ceangai din Bucovina, pentru a lucra terenurile agricole din jurul Devei. La 7 noiembrie 1918 in Catedrala din Deva, are loc o adunare populara care infiinteaza "Consiliul National Roman" condus de dr.Iustin Pop, dr.Petru Groza, Francisc Hossu Longin si Ioan Dobre. Acestia au fost ulterior delegati pentru a participa la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia la 1 decembrie 1918 unde s-a infaptuit unirea Transilvaniei cu Romania. Tot la 7 noiembrie 1918 si tot la Catedrala din Deva, se infiinteaza si se organizeaza Garda Nationala Romana sub conducerea Consiliului National. Vechea administratie austro-ungara se prabuseste total si stapani ai situatiei locale devin Consiliul National Roman si Garda Nationala Romana din Deva, care impreuna au inceput sa organizeze stapanirea romaneasca in oras si in intreg judetul Hunedoara. Procedandu-se la "preluarea imperiului" cum se vorbea atunci in limbajul oficial, la 5 ianuarie 1919 este numit cel dintai prefect roman al judetului Hunedoara, dr.Toma Vasinca, iar la 9 ianuarie este numit primul primar al Devei dr. Virgil Olariu. In aprilie 1919 se dau denumiri romanesti la 46 de strazi din cele 52 cate existau in Deva.Unele denumiri au ramas pana astazi si merita a fi pastrate si pe viitor: Piata Unirii, Gh. Baritiu, Decebal, Calugareni, Andrei Muresanu, Eminescu, Grivitei, Aurel Vlaicu, Cuza Voda, Avram Iancu, Viilor, Marasesti, Marasti, M. Kogalniceanu, Ion Creanga, Plevnei, George Cosbuc, Gh. Lazar.
      Tot la Deva, in anul 1933 se infiinteaza Frontul Plugarilor, organizatie democratica a taranimii, intemeiata si condusa de Dr.Petru Groza. Deoarece Partidul Comunist infiintat in 1921 era scos in afara legii, Frontul Plugarilor a actionat ca un paravan al acestuia. In 1936-1939 se construieste Biserica Unita din str. Lenin (B-dul Libertatii) si in 1938 Biserica Catolica din Ceangai. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, la 2 iunie 1944 aviatia engleza a lansat 20 de bombe mici care au explodat pe Dealul Bejan. De asemenea, spre sfarsitul razboiului, coloane ale armatei sovietice au trecut prin Deva, in drum spre Berlin. La 6 martie 1945 se instituie guvernul democratiei populare avandu-l ca prim-ministru pe Dr. Petru Groza, care era cetatean al orasului Deva. Trecandu-se la cooperativizarea agriculturii, in 1953 se infiinteaza in Deva trei cooperative agricole: in Santuhalm, in Ceangai si in Viile Noi. Radioficarea s-a introdus in Deva in 1945 si televiziunea in 1960. In 1960 se construieste cinematograful Patria cu 500 de locuri, iar in 1963 se reconstruieste Teatrul Arta pentru productii teatrale si de cinematograf. In sezonul cald functiona in aer liber cinematograful "Gradina de Vara" avand 1000 de locuri. In perioada 1948-1968 Deva era resedinta Regiunii Hunedoara, regiune ce includea si o parte din actualul judet Alba. Incepand din 1968, odata cu noua organizare administrativa a tarii, Deva ajunge resedinta judetului Hunedoara si incepe sa se dezvolte din ce in ce mai mult, din toate punctele de vedere.  Revolutia din decembrie 1989 marcheaza o noua etapa in evolutia municipiul Deva.

Pagina anterioara...