Romania Tara Vinului

Glosar

ADAR

Asocia

ia Degust

torilor Acredita

i din România

APEV

Asocia

ia Produc

torilor

i Exportatorilor de Vinuri din România

Comisia European

CRCE

Centrul Român de Comer

Exterior

DOC

Vinuri cu denumire de origine controlat

FAO

Food and Agriculture Organisation

Hot

râre de Guvern

HPD

Produc

tor Hibrid Direct

ICVV

Institututul de cercet

ri vitivinicole

IGP

Vinuri cu indica

ie geografic

protejat

INS

Institutul Na

ional de Statistic

ISCTV

Inspectoratul de Stat pentru Control Tehnic Vitivinicol

MAPAM

Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului

Ordonan

ţă

de Guvern

OIV

Organiza

ia Interna

ional

a Viei

i Vinului

OMC

Organiza

ia Mondial

a Comer

ului

ONDOV

Oficiul Na

ional pentru Denumirile de Origine Controlate

ONIV

Organiza

ia Na

ional

Interprofesional

a Viei

i Vinului

ONVV

Oficiul Na

ional al Viei

i Vinului

RADA

Romanian Agri-Business Development Activity

Uniunea European

USAID

United States Assistance for International Development

Multumiri se cuvin adresate societatilor Cotnari, Murfatlar si Jidvei,

precum si Revistei Vinurilor pentru imaginile incluse in aceasta prezentare

HARTA VITICOLA A ROMANIEI

Cuvant inainte

Romania este o importanta tara europeana producatoare de vin, dispunand de un mare trecut istoric si de bogate traditii
culturale, mare parte din ele nemijlocit legate de aceasta bautura, considerata, pe drept cuvant, o

licoare divina

Astazi, tara parcurge o perioada de profunde schimbari, construindu-si un viitor in consonanta cu cel al Uniunii Europene
si aspira sa devina un membru apreciat al comunitatii internationale a vinului ca producator al unor pretuite vinuri de
inalta calitate.

Istoric

Inceputurile viticulturii in aceasta parte a lumii dateaza de cel putin 4000 de ani. Legenda
spune ca Dionysos, zeul vinului, s-a nascut in Thracia, pe meleagurile ce astazi reprezinta
teritoriul Romaniei.

Romania sau Dacia, cum era ea cunoscuta de Romani, a avut o cultura consolidata a vinului.
Abundenta bucatelor si faima vinului produs de Daci erau atat de cunoscute si tentante, incat
Burebista, regele primului stat Dac centralizat (sec. I BC), a ordonat distrugerea viilor pentru
a pune capat invaziilor repetate ale popoarelor migratoare, dupa cum il sfatuise Marele Preot,
Deceneu.

Monedele batute de Romani dupa cucerirea Daciei (106 AD) infatisau o femeie careia doi
copii ii ofereau struguri, ca simbol al principalelor bogatii ale Daciei Felix, cum denumisera
Romanii provincia si ca o dovada ca viile renascusera.

In timpurile mai apropiate de noi, viticultura romaneasca a cunoscut mai multe perioade
distincte, fiecare cu o influentele sale specifice asupra industriei vinului.

Astfel, secolul 19 si inceputul celui de-al 20-lea, pana la Primul Razboi Mondial, au fost
caracterizate prin legaturi ample si stranse cu Franta. In sectorul viticol, aceste legaturi au
culminat cu ajutorul practic dat de viticultorii francezi, imediat dupa ravagiile produse de
filoxera in ultimele doua decenii ale secolului 19. Rezultatul l-a constituit faptul ca
replantarile care s-au facut au avut drept sursa vitele nobile aduse din Franta: Pinot Noir,
Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay, Sauvignon Blanc si altele.

Perioada interbelica a fost caracterizata prin legaturi mai stranse cu Germania si Austria, interval in care se remarca o
utilizare crescanda a spritului (vin amestecat cu apa minerala gazoasa, o alta bogatie locala).

In perioada comunista (1948-1989), cand apar trei tipuri distincte de organizatii vitivinicole, astfel: institute de cercetare,
ferme viticole si centre de vinificatie de stat, precum si ferme cooperatiste, vinurile romanesti reuseau sa cucereasca
importante medalii la concursurile internationale in pofida accentului mare pus pe cantitate si mai putin pe calitate.

Liberalizarea economiei de dupa 1989 a condus la o suita de schimbari profunde in industria vinului din Romania. Viile
apartinand fermelor cooperatiste au fost retrocedate fostilor lor proprietari, fermele viticole si centrele de vinificatie de stat
se afla in plin proces de privatizare, iar institutele de cercetare isi redefinesc in prezent rolul lor central in cadrul
sectorului vitivinicol reinnoit.

Localizare. Conditii pedoclimatice.

Localizare

. Romania este situata in sud-estul Europei, la aceeasi latitudine cu Franta, manifestand totusi deosebiri

esentiale fata de aceasta sub raport climatic. Principalele elemente geografice care joaca si un rol moderator sub raport
climatic sunt Marea Neagra, Dunarea si Muntii Carpati. Lantul muntos acopera aproape jumatate din suprafata tarii,
ridicandu-se la inaltimi de circa 2500 m si inconjurand Podisul Translivaniei, situat la 400 m deasupra nivelului apei marii.
In sud, Dunarea curge printr-o campie nisipoasa, intorcandu-se spre nord catre delta sa si izoland Dobrogea cu
deschiderea ei spre Marea Neagra.

Climatul continental al tarii, cu veri calde si ierni reci, moderat de factori locali precum cei deja mentionati, solurile sale, in
general pietroase si bine umezite in zonele extra-carpatice, dar mai nisipoase si aluvionare in partea sudica si spre mare
si, nu in in cele din urma, expunerea generoasa la lumina soarelui si la “

caldura

” sufletului Romanilor sunt factorii cheie

care determina calitatea vinurilor produse in ceea ce multi ar numi-o o tara a vinului, binecuvantata de Dumnezeu .

Podgoriile

Suprafata ocupata cu vii pe rod era de 242.700 ha in 2002, reprezentand 1.7% din suprafata agricola a tarii. Participarea
acestui sector in valoarea productiei vegetale este de cca. 7,6% si de 4,1% in valoarea productiei agricole totale, iar
vinul este situat pe locul al treilea ca pondere in randul produsele agricole exportate.

Plantatiile cu vita de vie sunt dispersate pe intreaga suprafata tarii (vezi harta) in areale ce prezinta deosebiri din punct
de vedere ecoclimatic (i.e. maturare mai rapida, cu 4 – 5 saptamani, a strugurilor din acelasi soi in sud) si ecopedologic
(i.e. diferente generate de altitudine, pozitie, panta, prezenta unor mari bazine de apa, etc.), ele fiind din ce in ce mai
mult reunite in mod sintetic sub genericul

terroir

Tabel 1: Suprafata viticola a Romaniei in anii 1998 - 2002 (ha)

1998

1999

2000

2001

2002

TOTAL

255,030 250,030 249,170 247,635 242,700

Sursa: MAPAM

Table 2: Area under vine, by main wine regions (ha)

Wine Regions

1998

1999

2000

2001

2002

TOTAL,

which:

255,030 250,030 251,170 247,635 242,700

Moldova

87,023 86,179 85,893 85,700 83,500

Dobrogea

25,301 25,057 24,463 22,182 24,200

Muntenia

80,460 69,871 70,439 69,570 74,300

Oltenia

34,437 42,760 43,570 43,418 35,100

Banat

4,368 4,117 3,763 3,700 3,700

Crisana

Maramures 10,973 11,527 11,284 11,184 11,100

Transyilvania

12,468 11,462 11,758 11,873 10,800

Sursa: MAPAM si INS

Sub aspectul cultivarii vitei de vie, deosebim in afara regiunilor viticole, centre viticole, podgorii si plaiuri viticole.

Cei interesati pot consulta lista completa a acestora fie on-line, fie descarcand fisierul in format PDF la

www.wineromania.com

Soiurile de struguri

Principalele vite nobile de origine vest europeana, cu caracteristici oenologice bine cunoscute si care au fost aclimatizate
cu succes in Romania, sunt urmatoarele:

Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir in categoria vinurilor rosii; si

Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot Gris and Muscat Ottonel, in cea a vinurilor albe

Vitele autohtone cultivate in perioada post-filoxera, extrem de valoroase si care merita o descriere mai amanuntita in cele
ce urmeaza, sunt redate mai jos:

Babeasca si Feteasca Neagra ca vinuri rosii; si

Feteasca Regala, Francusa, Grasa, Galbena, Busuioaca si Tamaioasa ca albe

Pe regiuni, principalele soiuri variaza astfel:

Banat

: Italian Riesling, Sauvignon Blanc, Pinot Noir, Cadarca, Merlot, Burgund Mare

Crisana-Maramures:

Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Cadarca, Merlot, Burgund Mare, Italian Riesling, Feteasca

Regala, Muscat Ottonel.

Dobrogea:

Pinot Gris, Chardonnay, Muscat Ottonel, Italian Riesling, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir,

Merlot.

Moldova:

Feteasca Regala, Muscat Ottonel, Aligote, Cabernet Sauvignon, Tamaioasa Romaneasca, Babeasca Neagra,

Grasa, Francusa, Galbena, Busuioaca.

Muntenia-Oltenia:

Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot, Burgund Mare, Feteasca Neagra, Feteasca Alba, Italian

Riesling, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc.

Transilvania:

Feteasca Alba, Traminer Rose, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Feteasca Regala, Italian Riesling.

Lista detaliata a soiurilor autorizate si recomandate poate fi consultata fie on-line, fie descarcand fisierul in format PDF la

www.wineromania.com

Productia de struguri

Evolutia recenta a productiei de struguri pentru vin a fost urmatoarea:

Table 3: Productia de struguri, pe regiuni viticole (tone)

Regiunea

1998

1999

2000*

2001

2002

TOTAL, din care:

1061266

801870

885608

1028383

1028900

Moldova

413893 270689 394349 418560 418980

Dobrogea

63914 67531 64009 103568 82895

Muntenia

321787 222118 200105 261955 269400

Oltenia

180686 173296 145439 157393 166400

Banat

7425 9741 7778 12177 12211

Crisana-Maramures 31264 34383 40338 26995 28814
Transilvania

42297 23512 33590 47735 51200

Sursa: MAPAM si INS

Productia de vin

Evolutia productiei de vin in perioada 1998-2002 a fost urmatoarea:

Tabelul 4 – Productia de vin, pe principale regiuni viticole, in anii 1998-2002 (hl)

Regiunea

1998

1999

2000

2001

2002

TOTAL,

din

care:

6688000 5001900 6054000 6200000 5089800

Moldova

2861700 1940780 2450000 2500000 2035500

Dobrogea

482080 413440 613700 621000 400800

Muntenia

1912330 1542510 1859720 1600000 1530000

Oltenia

985400 715960 783700 954000 492200

Banat

56310 64050 35840 73000 57700

Crisana-Maramures 161110 178330 298700 162000 261300
Transilvania

229070 146830 112340 290000 312300

Sursa: MAPAM si INS

Tabelul 5 – Productia de vin pe tipuri, 1998-2002

(‘000 hl)

Articolul

1998

1999

2000

2001

2002

TOTAL, din care:

6,688.0 5,001.9 6,054.0 6,200.0 5,089.8

Albe

5,023.2 3,624.7 3,824.0 4,370.0 3,489.8

Rosii

1,664.7 1,377.2 2,230.0 1,830.0 1,600.0

Vinuri

consum

curent 5,932.0 4,169.1 5,024.0 3,836.7 3,644.0

Vinuri de calitate, incl. DOC

756.0

832.8

1,030.0

1,619.0

1,445.8

Sursa: MAPAM si INS

Cererea interna

Vanzarile de vinuri au scazut in Romania, atat cantitativ, cat si valoric, din cauza scaderii puterii de cumparare a
consumatorilor, accizelor ridicate si diminuarii productiei de struguri. Acestor cauze li s-au adaugat si puternica ofensiva
a producatorilor de bere si bauturi alccolice, care au stimulat consumul intern prin multiple si costisitoare campanii
promotionale.

In 2001, consumul de vin in Romania s-a ridicat la 4,7 milioane hl fata de 7,3 milioane hl in 1997. Consumul individual
anual a scazut de la 32,4 litri in 1997 la numai 20,5 litri in 2000, situandu-se astfel sub media Uniunii Europene de circa
37 litri. Sub raportul ponderii in consumul mondial de vin, Romania se suitueaza pe locul 10, cu 2,1%, cu mult sub nivelul

inregistrat de alte tari, cum ar fi Franta (15,4%), Italia (13,9%), Statele Unite (9,7%), Germania (9,0%), Spania (6,4%),
Argentina (5,5%) si Marea Britanie (4,6%).

Importanta productiei de vin pentru nevoi proprii si a consumului casnic aferent a crescut in ultimii ani, fiind caracteristica
marelui numar de gospodarii de subsistenta, fragmentarii proprietatii, declinului veniturilor proprii ca si ritmului lent de
realizare a reformei in agricultura si a reformei economic, in general.

Vinurile de masa pentru consumul curent detin o pozitie dominanta in cadrul cererii interne, dupa cum vinurile albe
predomina in preferintele consumatorilor (68,6% din consumul total in 2001). Acestea sunt urmate de vinurile rosii cu
31,4%, intrucat vinurile rosé practic nu conteaza inca.

Oferta

Productia de vin, care acopera in totalitate consumul intern, s-a ridicat la 5,1 milioane hl in 2001 (6.0 milioane hl in 1999).
In cadrul acesteia, ponderea vinurilor de calitate cu denumiri de origine controlata detineau o pondere de doar 9,5% in
2001. Vinurile superioare cu indicatie geografica protejata detineau in acelasi an 18,8%, restul revenind vinurilor de
masa 71,6%. Sub aspectul culorii, vinurile albe detin in continuare pozitia dominanta cu aproape 70%, fiind urmate de
vinurile rosii cu circa 30%.

Structura varietala a podgoriilor din Romania prezinta o mare diversitate, oferind astfel industriei sansa (in mare parte
nefructificata) de a produce o gama foarte larga de vinuri de calitate. Specialistii apreciaza ca Romania poate produce
pana la 402 sortimente diferite de vinuri, din care 11 pentru consumul curent, 42 de categorii de vinuri superioare (VS) si
349 cu denumiri de origine controlata, inclusiv cu grade de calitate (DOC).

Comert exterior

Vinul, produs agroalimentar si medicament deopotriva, dispune de intreg potentialul necesar pentru a deveni unul din
principalele articole de export ale Romaniei, cu conditia ca sectorul vitivinicol sa fie sprijinit in mod adecvat cu scopul de
a-i mari competitivitatea, prin productivitate, calitate si tehnici promotionale superioare.

Exportul

In 2002, exporturile de vinuri romanesti s-au ridicat la 504.53 mii hl, in valoare de 23,0 milioane US$,

insemnand o

revenire fata de anul 2000, cand volumul exporturilor a fost de 253.51 mii hl, in valoare de 17,7 milioane US$. Tinta
valorica preconizata de specialisti pentru viitorul apropiat este de 60 millioane US$.
Germania continua sa reprezinte una din destinatiile principale ale exporturilor romanesti de vinuri, cu o pondere de
30,3% ca volum si de 32,6% ca valoare in 2002, desi in scadere fata de anul 2001, cand aceste ponderi erau de 44,0%
si, respectiv, de 44,2%. Evolutia descendenta s-a datorat cresterii importurilor Republicii Moldova (43,2% sub aspect
cantitativ si 28,4 sub cel valoric), o punte insemnata catre marea piata a Federatiei Ruse. Urmeaza ca principale tari de
destinatie Marea Britanie, Republica Ceha, Italia, SUA, Israel si Danemarca.
Exporturile sunt concentrate pe cateva piete, primele opt tari detinand impreuna peste 80% din total (2001). Tabelele de
mai jos ofera o imagine a evolutiei comertului exterior cu vinuri al Romaniei in anii 2000-2002 (ordinea se bazeaza pe
valoare).

Tabelul 6 – Exportul romanesc de vinuri, pe principale destinatii, in anul 2000

Tara

‘000 US $

$/Litru

Germania

150.510

7.938

0,53

Marea Britanie

22.570

2.912

1,29

SUA

5.940

896

1,51

Fed. Rusa

17.920

830

0,46

Danemarca

6.160

581

0,94

Japonia

8.640

551

0,64

Israel

5.900

545

0,92

Suedia

5.970

488

0,82

Altele

29.900

2.996

1,00

Total

253.510

17.737

0,70

Tabelul 7 – Exportul romanesc de vinuri, pe principale destinatii, in anul 2001

Tara

‘000 US $

$/Litru

Germania

173.820

8.697

0,50

Marea Britanie

14.270

1.679

1,18

Rep. Moldova

50.300

1.407

0,28

Rep. Ceha

24.090

917

0,38

Japonia

15.320

880

0,57

SUA

5.390

878

1,63

Franta

22.320

624

0,28

Israel

5.950

573

0,96

Altele

83.250

4.014

0,48

Total

394.720

19.670

0,50

Sursa: CRCE

Tabelul 8 – Exportul romanesc de vinuri, pe principale destinatii, in anul 2002

Tara

‘000 US $

$/Litru

Germania 152.360

7.476

0,49

Rep. Moldova

218.110

6.540

0,30

Marea Britanie

11.230

1.523

1,36

SUA 5.850

1.021

1,75

Rep. Ceha

35.180

895

0,25

Israel 8.,820

791

0,90

Danemarca 7.000

735

1,05

Italia 23.270

401

0,17

Fed. Rusa

6.740

294

0,44

Altele 35.970

3.368

0,94

Total

504.530

23.045

0,46

Sursa: CRCE

Importul

In 2002, importurile de vinuri s-au ridicat la 7.770 hl, in valoare de 1.762.000 US$, insemnand o crestere fata de anii
anteriori, cand ele se situau la niveluri mai reduse, nu atat cantitativ, cat valoric.

Principalele tari de provenienta a vinurilor importate au fost Franta, Germania, Italia si Spania, din randul tarilor
occidentale si Rep. Moldova si Ungaria, din randul tarilor estice.

Tabelul 9 – Importul romanesc de vinuri, pe tari de provenienta, in anul 2000

Tara

‘000 US $

$/Litru

Germania

4.360

397

0,91

Franta

1.040

226

2,18

Italia

760

187

2,47

Rep. Moldova

3.320

0,29

Spania

130

3,17

Ungaria

220

0,80

Altele

3.280

284

0,87

Total

13.100

1.250

0,95

Tabelul 10 – Importul romanesc de vinuri, pe tari de provenienta, in anul 2001

Tara

‘000 US $

$/Litru

Franta

1.320

390

2,94

Italia

940

213

2,27

Germania

1.300

194

1,50

Spania

430

134

3,10

Rep. Moldova

320

0,65

Ungaria

100

1,60

Altele

2.510

368

1,47

Total

6.930

1.337

1,93

Tabelul 11 – Importul romanesc de vinuri, pe tari de provenienta, in anul 2002

Tara

‘000 US $

$/Litru

Franta

1.510

660

4,38

Italia

2.200

530

2,40

Germania

690

166

2,41

Austria

170

1,27

Spania

150

3,66

Portugalia

4,54

Altele

2.970

292

0,98

Total

7.770

1.762

2,27

Sursa: CRCE

Reglementarea pietei interne

Pentru o buna bucata de timp, vinul a fost inclus, in mod nejustificat, in randul bauturilor spirtoase. Taxa pe valoarea
adaugata de 19%, ca si accizele riidicate (vezi tabelul de mai jos), au contribuit la o diminuare a consumului de vin in
favoarea altor bauturi, precum berea si vodca, produse care au beneficiat de ample, costisitoare si foarte agresive
campanii promotionale.

Incepand cu data de 1 iulie 2003, ca urmare a interventiilor APEV si ale ONIV, nivelul accizelor la vinurile linistite au fost
reduse de la € 0,55 la € 0,30 / hl / grad alcoolic, renuntandu-se, totodata, si la plata taxei de 2% in contul ocrotirii
sanatatii, aplicata asupra cifrei de afaceri, conform OG 22/1992.

Incepand cu anul 2004, odata cu intrarea in vigoare a noului Cod Fiscal, exista promisiunea autoritatilor de a aduce la
cota zero nivelul accizelor la vinurile linistite, precum si de a scoate vinurile de sub inciden

a sistemului de marcare.

Tabelul 12 – Nivelul accizelor la vinuri (dec. 2003)

Produsul

Euro / hl / 1 grad alcoolic

Vermouth si vinuri fortificate

2,5

Vinuri spumante (metoda Champagne)

3,0

Vinuri spumoase (adaos exogen de CO2)

1,0

Vinuri linistite

0,30 (0,55 inainte de 1.07.03)

Locul Romaniei pe piata internationala a vinului

Sub raportul suprafetei cultivate cu vita de vie, ca si al productiei de struguri si de vin Romania se numara printre
principalele 10 tari producatoare de vin din lume, detinand pozitii avantajoase chiar si in comparatie cu celelalte tari
europene (vezi Tabelul 6):

Locul 5 ca suprafata cultivata cu vita de vie (5,8% din totalul suprafetelor astfel cultivate in Europa), dupa tari ca Spnia,
Franta, Italia si Portugalia.

Locul 6 din punctul de vedere al productiei de struguri (3,6% din totalul productiei europene), dupa Italia, Franta, Spania,
Germania si Grecia.

Locul 6 din punctul de vedere al productiei de vin (2,9% din totalul productiei europene), dupa Franta, Italia, Spania,
Germania si Portugalia.

Tabelul 13 – Ierarhia tarilor producatoare de vin din Europa, 2001 (%)

Podgorii

Productia de struguri

Productia de vin

Nr.
Crt.

Tara

1 Spania

26,0 Italia

29,7 Franta

30,5

2 Franta

20,6 Franta

25,2 Italia

26,8

3 Italia

18,8 Spania

16,7 Spania

16,3

4 Portugalia

5,8 Germania

4,6 Germania

5,1

Romania

5,8

Grecia 3,9

Portugalia

3,7

6 Grecia

2,9 Romania

3,6

Romania

2,.9

7 Bulgaria

2,7 Portugalia

2,9 Ungaria

2,8

8 Rep.

Moldova 2,6 Ungaria

2,5 Grecia

22,4

9 Germania

2,4 Ucraina

1,6 Fed.

Rusa

1,6

10 Ucraina

2,4 Moldova

1,4 Austria

1,2

11 Ungaria

2,1 Bulgaria

1,3 Bulgaria

1,0

Sursa: FAO

Tabelul 14 – Industria vinului din Romania (Prezentare sintetica)

ITEM

2000

2001

2002

Suprafata cultivata cu vita de vie (‘000 ha)

251.2 247.6 242.7

Productia de struguri de vin (‘000 tons)

885.6 1,028.4 1,028.9

Productia de vin (‘000 hl), din care:

6,054.0 6,200.0 5,089.8

Albe 3,824.0

4,370.0

3,489.8

Rosii 2,230.0

1,830.0

1,600.0

Vinuri de consum curent 5,024.0

3,836.7

3,644.0

Vinuri de calitate si cu DOC 1,030.0

1,619.0

1,445.8

Consumul de vin (‘000 hl)

656.3 459.2 496.4

Consumul anual individual de vin (litri)

29.1 20.4 22.0

Exportul valoric de vin (mil. USD)

17.74 19.67 23.04

Exportul cantitativ de vin (mil. hl)

253.5 394.7 504.5

Importul valoric de vin (mil. USD)

1.25 1.34 1.76

Importul cantitativ de vin (mil. hl)

13.1 6.9 7.8

Sursa: MAPAM, CRCE si INS

Vinurile romanesti

Structura varietala a podgoriilor romanesti prezinta o mare diversitate, conferind industriei vinului sansa de a produce o
mare gama de vinuri. Potrivit specialistilor, Romania poate oferi pana la 402 tipuri diferite de vinuri, din care 11 tipuri
pentru consumul curent, respectiv vinuri de masa (VM), 42 tipuri de vinuri superioare (VS) si 349 tipuri de vinuri cu
denumiri de origine controlata (DOC).

Din soiurile de struguri cu calitati enologice bine-cunoscute Romania produce:

Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir (vinuri rosii)

Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot Gris si Muscat Ottonel (vinuri albe)

De asemenea, Romania produce o gama de vinuri rafinate din soiurile autohtone de struguri, dupa cum urmeaza:

Babeasca si Feteasca Neagra (vinuri rosii)

Feteasca Regala, Francusa, Grasa, Galbena, Busuioaca si Tamaioasa (vinuri albe)

Detalii in Sectiunile dedicate

Producatorilor

Vinurilo

r lor la

www.wineromania.com

In perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, Romania si-a armonizat recent legislatia in domeniu (i.e. Legea viei si
vinului 244/2002 si Normele tehnice si metodologice aferente 1134/2002), prin alinierea lor la Reglementarile in vigoare
din Uniunea Europeana (EC R 1493/1999 si 753/2002).

Potrivit acestei Legi, categoriile de vinuri linistite recunoscute in Romania sunt:

Vinuri pentru consumul curent

VM – Vin de masa

VMS – Vin de masa superior

Vinuri de calitate

VS – vinuri cu indicatie geografica protejata (IGP), cunoscute in plan european si ca “ Vin de Pays”; “Country Wine” sau
“Landwein”

DOC – vinuri de inalta calitate cu denumiri de origine controlata (din struguri cu minimum 180 gr. zahar la litru):

DOC – CMD: vinuri din struguri culesi la deplina maturitate (min. 187 gr. zahar);

DOC – CT: vinuri din struguri culesi tarziu (min. 220 gr. zahar);

DOC – CIB: vinuri din struguri stafiditi si cu putregai nobil (min. 240 gr. zahar).

ooo 000 ooo

Detalii suplimentare sau actualizari ale datelor cuprinse in acest material pot fi obbtinute de la

www.wineromania.com

sau de la

apev@fx.ro

Coordonate

Secretariat APEV

Intr. Horbotei 1 - Bl. M1, Sc. B, Ap. 30 - 030465 Bucuresti 3 - Romania

Tel/Fax

+40 21 340 96 04

E-mail

apev@fx.ro

Pagina Web